Glaucomul cauze si tratament

Ce este glaucomul? 

Glaucomul este o afectiune oculara cronica ,caracterizata prin distrugerea progresiva a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informatiilor de la ochi la creier. Se produce astfel restrangerea treptata a campului vizual dinspre periferie spre centru si, in final, se poate ajunge la orbire.

Factorul major de risc in aparitia glaucomului este hipertensiunea intraoculara ( valori constant crescute peste 21 mmHg ). Cu cat presiunea intraoculara se mentine crescuta si netratata la timp duce la afectarea nervul. Exista si glaucom normotensiv, fara presiune intraoculara crescuta.

Tipurile  de glaucom:

• Cu unghi deschis : Este un tip de glaucom care apare odata cu inaintarea in varsta, cand sistemul de drenaj al umorii apoase devine mai putin eficient, crescand astfel presiunea intraoculara.
• Cu unghi ingust : Irisul blocheaza unghiul de drenaj pe care il formeaza alaturi de cornee iar umoarea apoasa nu mai poate circula, in aceste conditii, presiunea intraoculara creste.
• Glaucom cu tensiune normala : Este un tip de glaucom cu unghi deschis care apare in cazul pacientilor care au valori normale ale presiunii intraoculare.
• Congenital: Bebelusii care se nasc cu glaucom pot fi identificati rapid, din cauza problemelor la ochi.
• Glaucomul de tip secundar are mai multe variante: 

– Neovascular : Apariția de neovase in unghiul camerelor care blochează drenajul umorului apos.

– Pigmentar : Pigmentul din iris se desprinde si blocheaza canalul de drenaj al globului ocular.

– Pseudoexfoliativ 

– Inflamator (Uveitic) : Apare ca urmare a inflamatiei uveale ( formata din iris,corp ciliar si coroida).

– Medicamentos ( cortizonic) :Utilizarea îndelungată a corticosteroizilor.

Cauzele glaucomului :

Glaucomul se asociaza, de cele mai multe ori, cu o presiune crescuta in ochi. Tensiunea lichidului intraocular reprezinta balanta intre productia si drenarea acestuia. In timp, presiunea intraoculara crescuta poate deteriora nervul optic, ceea ce duce la pierderea treptata a vederii. Daca presiunea intraoculara nu scade, se poate ajunge chiar la orbire.

Factori de risc :

Potrivit studiilor, printre factorii de risc cei mai importanti in cazul glaucomului se numara:

• varsta de peste 60 de ani
• existenta unor cazuri in familie
• existenta unor afectiuni cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare
• hipertensiunea sau hipotensiunea arteriala
• corneea, care este subtire in centru
• miopia severa sau hipermetropia
• traumele suferite la unul sau la ambii ochi
• folosirea timp indelungat a unor medicamente pe baza de corticosteroizi

Investigatiile necesare pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei glaucomului sunt:

• masurarea presiunii intraoculare (tonometrie)
• examinarea nervului optic
• examinarea unghiului de drenaj (gonioscopie)
• verificarea campului vizual (de obicei, in cazul glaucomului, are loc o ingustare a campului vizual de la periferie spre centru)
• masurarea grosimii corneei (pahimetrie)
• tomografie strat fibre nervoase retiniene și celule ganglionare

Tratamentul glaucomului:

Glaucomul se trateaza, prin scaderea presiunii intraoculare. In functie de situatie, medicul oftalmolog poate recomada: medicatie locala sub forma picaturilor de ochi, medicamente orale, tratament cu laser, interventii chirurgicale sau scheme combinate de tratament.

Vizitele periodice la medicul oftalmolog pot depista glaucomul, investigatiile complete si tratamentul corect administrat , efectuat cu seriozitate de catre pacient pot preveni efectele nedorite ale acestei boli.

Medicul oftalmolog este cel care iti poate oferi toate datele de care ai nevoie ca sa ai grija cat mai bine de ochii tai.